Unul, doua, hai trei half ironman-uri de pofta

O rezolutie se legana, pe o panza de paianjen, si fiindca ea nu se rupea, m-am inscris la niste competitii :).  Perioada asta ante-Craciun ma gaseste mereu cu cardul bancar pus la grea incercare … facebook mi-a tot amintit prin aplicatia “on this day” ca in fiecare an ma inscriam la Ironman, Half Ironman si alte suplicii-delicii la final de decembrie. Clar e de la prea mult ler!

De cateva saptamani insa rezolutiile parca nu se legau oricat de mult as fi vrut. 2017 este un an special caci cateva proiecte personale ma vor tine departe de competitii fix in mijlocul sezonului si daca vreau sa ma “amuz” cu ceva tre sa o fac in prima jumatate. In plus planul meu initial de acum 3 ani spunea ca in 2017 incerc sa ma calific la mondiale la Half-Ironman (despre asta pot doar sa spun … ha ha ha, ce gluma buna!!), si in lipsa acestei posibilitati m-am trezit abandonata de orice viziune sportiva … ce fac oamenii cand nu incearca sa se califice la ceva imposibil? Hm…

Am incercat sa ma agat de curse care sa ma entuziasmeze, care sa ma ajute sa cladesc pe mai departe (2018) dar sortii pareau sa nu fie de partea mea. Challenge Roth (o cursa monument pentru mine) epuizase locurile in 50 de secunde, Ironman Mallorca (adica revansa dupa 2014, a.k.a Ironman intaiul) fusese anulat, Half Ironman Mallorca (adica doar jumate de revansa) epuizase toate locurile normale si avea doar locuri din acelea cu pachet turistic pentru cei cu conturile grase. Challenge Rimini imi cerea documente medicale italiene (?!) sau sa ma afiliez unui club. OceanLava Montenegru imi parea o cursa prea mica si prea linistita. Ce complicat!

Challenge Lisabona – 07 Mai

Intr-un final m-am refugiat in bratele lui Challenge Lisabona. Este o cursa half-ironman (asadar: 1.9km inot, 90km bicicleta, 21 km alergare) cu traditie de peste 10 ani (desi anul acesta va fi prima oara sub “titulatura” de Challenge). Este in perioada ideala pentru mine, intr-o tara pe care nu o mai vizitasem, cu zbor direct (foarte important cand ai de dus o bicicleta). In plus … este “plata ca o clatita” cum ar zice americanul, asadar va fi prima mea cursa lunga cu potential de viteza (pana acum toate cursele mele au fost foarte deluroase sau foarte muntoase). Cat de mare e potentialul asta de viteza? Nu stiu, dar ca sa ma asigur ca nu mai dorm de emotii de acum pana in mai, mi-am propus sa termin aceasta cursa cat mai aproape de borna lui 5:00. Gata, am spus-o si ce s-a spus nu mai poate fi ne-spus! Auci!

Xman Oradea – 10 Iunie

Oradea mi s-a lipit de suflet, recunosc. In fiecare an imi spun ca nu mai merg (prea departe, prea cald, prea multe dealuri, prea multi soferi nebuni) dar in fiecare an nu ma pot tine departe de locul ala. Zau ca nu am cuvinte sa descriu ce se intampla :). In orice caz, am decis ca nu mai fac cursa mare (Ironman) acolo, dar un half parca intra numai bine la o luna dupa Lisabona. Am facut 2 half ironman-uri la 4 saptamani distanta si in 2015, n-a fost chiar usor dar parca nici atat de greu pe cat suna, asa ca Oradea, viiinnnn!

Offseason, familie si calatorii – Iulie/ August

Pe final de Iulie si in luna August ma voi ocupa cu lucruri de oameni “normali” si sportul se va strecura greu in ecuatie. O buna parte din timpul acesta voi fi in Statele Unite, undeva prin pustietatile lui Yellowstone si ale lui Grand Canion  - departe de apa cu clor si bicicleta. Voi avea insa niste pantofi de alergare in bagaj :)

Transfier sau misiunea imposibila – 9 Septembrie

Cam cat de nebun(a) trebuie sa fii ca la 4 zile dupa ce aterizezi pe meleaguri romanesti, pe un fus orar anapoda si inca incalzit de canicula din Grand Canion sa incerci sa faci o cursa montana pe Transfagarasan – un half ironman!?  Bine, recunosc sincer ca ar fi ceva prostesc … cel mai probabil voi avea zero antrenament specific la inot si bicicleta in ultimele saptamani, dar undeva intr-un colt de minte a inceput deja sa se dezvolte idea ca nu vreau sa ratez a 3 a editie a lui Transfier. Nu stiu cum o sa reconciliez “vrutul” cu “pututul” mai ales ca eu nu sunt genul de om care sa vina la o cursa de acest tip fara pregatire. Eu nu stiu cum e sa “o las mai moale” si pentru toate cursele mele lungi m-am pregatit cu sarguinciozitatea unui tocilar care se pregateste de bacalaureat. Si totusi, daca Transfier este sa se intample, trebuie sa se intample in varianta “sper sa fi invatat cat sa iau o nota de trecere” :). Bonus, daca nu termin cursa suficient de repede voi intarzia in acea seara la o nunta care se tine in partea cealalta de tara. E clar, povestea asta cu Transfier mai trebuie rumegata un pic …

In concluzie, astea sunt Liniile de Finish ale lui 2017. Lisabona, Oradea, Vinnnnn! Mmmbine, poate si Transfier ... 

Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.
Reîncarcă Type the characters you see in this picture. Type the characters you see in the picture; if you can't read them, submit the form and a new image will be generated. Not case sensitive.  Switch to audio verification.