Interviu cu Blonda - o poveste in 5 pasi despre prima ei cursa de alergare

Am decis sa va povestesc mai multe despre Blonda si Roscata, 2 prietene care au acceptat (mai de buna voie sau mai constranse :)) in urma cu cateva saptamani provocarea de a se antrena cu ajutorul meu pentru o prima cursa de alergare.

Mi-am dorit mult sa pot sa va povestesc despre ele pe indelete, pentru ca simt ca povestea lor tip “the girl next door” poate inspira foarte multa lume. Blonda si Roscata nu au facut sport in copilarie (deci nu putem sa mai folosim scuza asta), nu iubesc sportul in special, nu au prea mult timp liber si nu le-a fost de loc usor sa parcurga planul de antrenament. Au avut destul de multe obstacole de trecut, deadline-uri la birou, calatorii de afaceri, probleme de sanatate, etc.  Totusi au pasit cu zambetul pe buze peste prima lor linie de finish iar acum sunt hotarate sa faca pasul urmator catre o cursa si mai dificila … aproape ca m-au speriat :)! Povestea lor demonstreaza ca oricine poate sa faca o astfel de schimbare … asa ca am decis sa le las sa va “spuna” cate ceva.  V-o prezint astazi pe Blonda,  proaspat medaliata cu medalia de “finisher” la cursa populara de la Bucharest Half Marathon:

Cum de ai luat decizia de a participa la o cursa de alergare?

M-am revazut cu prietenele la o sueta si cum ne tot vaitam de kilogramele puse peste iarna, de faptul ca am vrea sa facem mai multa miscare, cum ne minunam de “Bruneta” (care participa la semimaratoane, si se pregateste de IronMan), aceasta ne-a facut o propunere (la vremea accea mi se parea o propunere “indecenta” ;)) -  sa alergam ~4 km, se ocupa ea de inscriere. Mai in gluma, mai in serios, am zis: DA – Primul pas. A doua zi m-am si vazut inscrisa. – Al doilea pas. Si acum simt emotiile de atunci...

Cat de greu a fost inceputul? Care au fost cele mai mari obstacole ?

Primul antrenament - Al treilea pas. Inceputul a fost usor. Bruneta ne-a instruit cum se alearga corect. Noi am incercat sa punem in practica si, cu rasetele de rigoare, a iesit ceva. Nu ma gandeam ca trebuie sa iti reglezi si respiratia, aveam exemplu cainii care alergau cu limba scoasa :). De la al treilea antrenament visam ca respir corect. A doua zi, o mica febra musculara si o rinita de toata frumusetea….

Care sunt diferentele pe care le-ai observat cel mai rapid (efecte pozitive)?

Alt tonus, mai multa incredere in mine. Am ajuns sa ma gandesc mai bine la corpul meu, mai ales ca, in timpul alergarii si dupa ma dureau si niste organe si oase despre care nici nu aveam habar.

Ceva efecte negative?

Febra musculara, rinita dupa fiecare alergare, dar trecea a doua zi. Dupa vreo 4 antrenamente, am fost sa alerg cu sotul meu  (nume de cod “Capriorul”) si….cum alergam eu mandra si cum il instruiam eu, ce observ?  Capriorul alerga mai bine, mai mult si mai repede decat mine! Mai avea doar sa faca ture in jurul meu :)

Cum arata cu antrenament "clasic", cat te-ai antrenat?

M-am antrenat cam 70% din cat imi propusesem. Antrenoarea (a.ka. Bruneta) ne daduse un tabel, pe zile, cu ce trebuie sa facem.

Stabileste un program pe care sa-l respecti – Al patrulea pas.Ce dragut era si ce mai hasuram in roz fiecare antrenament  facut in primele 2 saptamani!! Ulterior am racit – 2 saptamani pauza, a fost sarbatoare – 1 saptamana pauza, a plouat – zile pauza…. Dupa cum se vede, scuze ca sa nu alergi se gasesc, dar daca te motivezi si daca esti constient ca numai prin faptul ca ai iesit din casa la plimbare/alergarea, tot ai facut mai mult decat un “couch potato”, atunci esti pe drumul cel bun :)

Cat de grea a fost alergarea in cursa?

Frustrant, dupa cursa, a fost ca am realizat ca puteam mai mult si mai bine. Nu a fost grea deloc! Cu o saptamana inainte alergasem/mersesem pe traseul respectiv, imi propusesem sa scot un timp de sub X minute si am reusit. A fost asa dragut: unii ne aplaudau, altii ne incurajau… Mai aveam cateva sute de metri pana la finish iar o tipa, pe care nu o cunosteam, m-a incurajat sa mai alerg. Deci si alergatorii au spirit de echipa...

Ce urmeaza ?

 10k sau chiar 21k (daca ma lasa Bruneta :))

Daca mai sunt doritori de "prima alergare" ar trebui sa stie ca ....

Trebuie sa spui DA – Primul pas. Daca eu am reusit, poti si tu! Inainte singura sala la care mergeam era sala de mese (ma intreb daca drumul pana acolo se punea ca miscare?)

Inscrierea – Al doilea pas. Easy to say, easy to do :)

Primul antrenament -  Al treilea pas. Alearga cu zambetul pe buze, vei alerga mai bine!

Stabileste-ti un program pe care sa-l respecti – Al patrulea pas. In cazul in care mai sari peste vreun antrenament din diverse motive, nu renunta, continua!

 Participa la cursa, distreaza-te si da ce ai mai bun – Al cincilea pas. Nu o sa te mai simti vinovat/vinovata cand vei manaca fast food si dulciuri in ziua respectiva (daca mai esti in stare :))

Tags: 

Comentarii

Bune fetelor, sunt mandru de voi si poate o sa particip si eu la o competitie :)

Alex, ai grija ce scrii pe WWW, poate doamne fereste se adevereste :D

Adaugă comentariu nou

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.
Reîncarcă Type the characters you see in this picture. Type the characters you see in the picture; if you can't read them, submit the form and a new image will be generated. Not case sensitive.  Switch to audio verification.